A fost cel mai ciudat an din viata mea. L-am inceput cu niste ganduri si l-am terminat in cu totul alta parte.
Si pe plan personal si pe plan profesional, nimic nu a fost cum preconizasem. NIMIC! Am realizat cateva dintre chestiile pe care mi le-am propus, dar am invatat anul acesta ca niciodata sa nu te limitezi la ceea ce iti propui, sa ai capacitatea de a te adapta din mers, de a-ti permite sa gresesti si sa pui intrebari stupide, indiferent de cat de bun/pregatit crezi ca esti.
Am invatat, din nou, cat de ingrozitor este sa o iei aproape de la zero, cat de frustrant este sa stii ca poti mai mult, dar ca trebuie sa treci, pas cu pas, prin toate etapele necesare evolutiei, desi ai vrea sa arzi etape, sa sari direct la ceea ce pare interesant si cu adevarat provocator. Cumva am inteles iar cum e sa fii blogger la inceput :)
A fost anul in care mi-am dat seama ca oboseala de care ma plangeam in anii trecuti era nimic pe langa oboseala din acest an. Nu am crezut niciodata ca pot fi trecut la categoria workaholic, dar cat de mult m-am inselat.
Spre surprinderea mea, in 2008 am aflat ca nu imi place sa fiu in “lumina reflectoarelor” si ca prefer sa ies cu prietenii la biliard decat sa merg la petreceri (si au fost o gramada anul asta, parca nu se mai terminau la un moment dat). In acelasi timp mi-am dat seama ca imi place sa merg acolo unde vin oameni din online, indiferent ca e vorba de conferinte, meciuri de tenis sau lasertag :)
Anul acesta am regasit familia (chiar daca ei nu ar fi de acord cu aceasta afirmatie, pentru ca intotdeauna au impresia ca nu am timp de ei :)) ) si mi-am adus aminte ca prietenii iti sunt prieteni indiferent unde esti (si ca loc, si ca moment in viata).
Pe de alta parte, a fost anul in care am avut primele dezamagiri din partea unor oameni din online. Primul an in care am simtit ca banii schimba, ireversibil, mediul. Ca nu mai e acea senzatie de “hai sa facem impreuna”, ci “daca pot, ti-o trag”. Bineinteles, nu generalizez, ba chiar cazurile au fost putine, dar le-am simtit. Si iar mi-am dat seama ca am crescut, in momentul in care, inselata fiindu-mi increderea, nu am luat un scaun sa il rup pe spatele personajului/personajelor, cum as fi facut acum 7-8 ani, ci am stat linistit si mi-am facut treaba in continuare, uneori chiar in ciuda celor mentionati.
Si totusi, 2008 a fost anul in care mi s-au deschis noi oportunitati, anul in care visele de acum 2-3 ani au inceput sa fie tangibile. Anul in care am traversat Europa la volan, anul in care mama mi-a zis “am crezut ca te insori”, anul in care am vandut un blog, anul in care am uitat de Blogoree, anul in care am simtit ce inseamna sa fii angajat la o corporatie multinationala, anul in care am avut pentru prima data ghips, anul in care planurile de revelion nu le mai fac eu, anul in care am invatat sa fac ppt-uri…
Va multumesc, tuturor celor care cititi, pentru ca ati fost “in zona” pentru a urmari ce se intampla… 2009 se anunta deja plin de evenimente, asa ca luati o punga de popcorn, un suc, faceti-va comozi si cititi mai departe. The story is just unfolding… :)
La multi ani tuturor, eu dispar pe anul asta din zona. Aveti grija de voi, sa nu ma sunati de revelion sa va duc acasa. Anul asta poate beau si eu un pahar de sampanie :P
