(Articol scris in cadrul Proiect4).
Una dintre cele mai misto cetati pe care le-am vazut vreodata. Nu neaparat pentru cum arata, pentru ca nu e ceva extraordinar, desi nu arata rau, cat pentru cum e asezata si pentru cum se vede cand te apropii.
Am descoperit Enisala anul trecut, intr-o plimbare de concediu, dupa ce am citit pe Xplorio despre ea. Si ce surpriza am avut: ma asteptam la o gramada de pietre si am descoperit ceva superb.
Enisala e undeva in podisul Dobrogei, aproape de lacul Razim. Sau, in cuvintele nemuritoare de pe Xplorio:
Simplu. Dinspre Navodari (Mamaia) o iei spre nord, catre Babadag. Dinspre Tulcea, o iei tot catre Babadag. Dinspre sud iti va lua maxim o ora, drumul e superb oricum.
De aici mergi spre Enisala si apoi, imediat dupa ce ai iesit din acel sat, faci stanga pe un drum de tara. Pe un copac de pe partea dreapta a drumului vei vedea si un indicator spre stanga, cu inscriptia “Spre Cetatea Heracleea”, care te va ajuta.
Pentru cei care vor un traseu de o zi: de la Bucuresti poti ajunge cel mai repede urmand traseul Medgidia, Mihail Kogalniceanu, Lumina, Babadag, sau daca vrei sa faci si un pic de off-road pe drumuri cu pietris, de la Kogalniceanu o poti lua spre nord, spre Targusor, si apoi spre Est, spre satul Gura Dobrogei. Evita cu orice pret insa breteaua Kogalniceanu-Salcioara, care e rupta rau.
Vei da de peisaje pustii, molcom asezate sub soarele torid, un amestec de calcaruri, grote, paduri de pini si campuri de maracini pe care nu il vei uita prea repede. De la Gura Dobrogei iesi apoi in DN 22 si urci frumusel la Babadag. Drumul dus-intors trece de 600 de km dar e o aventura de 1 zi de care iti vei aminti mereu.
Pentru mine e unul dintre locurile unde merg de fiecare data cu placere. Din trei motive:
1. E superb. Si iti da o senzatie de “on top of the world” nemaipomenita.
2. Soselele sunt aproape goale, drepte si cu asfaltul foarte bun. Deci se conduce foarte bine :D Si incet, evident.
3. Pentru ca pasionatii de foto pot face poze ca cea de mai jos. Poate chiar mai bune :))
Istoria cetatii este legata de asezarea strategia la mare. Evident, intre timp marea e mult mai departe, acum existand lacul Razim, creat natural intre timp (moment care coincide, spun istoricii, cu parasirea cetatii de catre locuitorii sai).
In acest moment la Enisala se intampla chestii, pentru ca am vazut ca, in sfarsit, se face o sosea care sa ajunga direct la cetate, spre deosebire de momentul de acum, cand mergi pe niste drumuri de pamant, unde un 4×4 ceva mai inalt e recomandat cu caldura (nu am idee ce se intampla daca mergi cu ceva mai mic, eu am fost cu Mercedes-Benz GLK ultima data si cu un Citroen C-Crosser in 2008).
Din cate stiu, exista si un festival de muzica, festival care anul asta nu a mai avut loc (nu am idee de ce), asa ca se pare ca aici se vor intampla lucruri. Care sper sa nu strice ce e acum, pentru ca ar fi o mare pierdere.
Pentru mai multe poze, mergeti sa vedeti galeria completa pe flickr.
