Acest articolAceasta poveste este scrisa de Augustin Radu.
Imediat dupa ce am terminat armata tata mi-a zis: “baiete, in viata nu e cum crezi tu, trebuie sa iti gasesc un loc de munca stabil, sa iti iei o nevasta si sa faci un copil, am muncit toata viata sa aveti o paine pe masa dar la batranete nu vreau sa ajung sa nu aiba cine sa imi dea o cana de apa”
eu visam la motociclete, sa calatoresc prin lume, sa fac scoala de pilot aviatic, el o tinea pe a lui, ca trebuie in viata sa ai familie si carte de munca, pentru ca scoala de aviatie era un vis frumos dar destul de scump am ales sa fac ceva foarte asemanator cu aviatia si m-am angajat muncitor necalificat la Intreprinderea Chimica Dudesti unde tata lucra ca sef de tura la centrala termica.
Am inceput prin a matura, a cara gunoiul, colegii ma trimiteau zilnic sa le iau ratia de lapte primita pentru conditiile toxice de lucru. Am tras cativa ani buni ca necalificat pana intr-o zi cand m-a chemat seful in birou si mi-a spus: ” de maine o sa iti schimbam incadrarea din necalificat in electrician de intretinere, s-a pensionat nea Vasile si trebuie cineva sa ii ia locul la panoul de comanda din centrala”
Eu visam nopti la rand cum sa pilotez un avion, detasarea la panoul de comanda al centralei era mană cereasca pentru mine, pe langa inchis vane de abur, pornit pompa de pacura, maturat in centrala, aveam panoul de comanda care ma facea fericit in fiecare zi, semana cu un bord imaginar de avion, avea multe ceasuri, voltmetre, manometre, butoane, la fiecare pornire de pompa de păcura imi imaginam ca ridic flapsurile, de cate ori crestea presiunea pe manometrul de abur ma gandeam ca e altimetru si ne ridicam de pe aeroport. Cosmarul meu de pilot al centralei termice era ca aveam o goarna uriasa care i-ar fi redat auzul unui surd la cat de tare suna, era goarna care anunta ca ramane fara apa cazanul de abur si care era acompaniata de un mare girofar rosu ce punea la colt pe coji de nuci toate girofarele de pompieri si politie la un loc.
Intre timp aflasem o smecherie, ca daca lucrezi de noapte si mai lucrezi si sambata si duminica care se plateau dublu, cumuland sporul de noapte cu platitul dublu din weekend ajungeam sa imi dublez salariu asa ca aranjasem sa lucrez numai schimbul trei, oricum nimeni nu se inghesuia sa isi piarda noptile pe la serviciu cand acasa ii asteptau nevestele sau nevestele altora. Si pentru ca ma plictiseam teribil noaptea iar langa centrala era o sectie de scularie dezafectata, din cand in cand, intre doua goarne si trei girofare, mai dadeam o tura prin hala parasita sa vad ce as mai putea recupera din dezastrul numit privatizare, unde era candva o mare sectie de prelucrari prin aschiere acum era o paragina plina de strunguri abandonate, freze, raboteze, neoane, cabluri, contactoare. Mai ales cabluri, probabil ramas cu sechele din copilarie cand tata mi-a lungit urechile pentru ca i-am taiat cablul de impamantare ca sa imi fac invizoace din el, am pus ochii pe un cablu negru si gros plin de fire destul de groase de cupru.
Am adus cablul in centrala, l-am ascuns in vestiarul gri de tabla pe care il zavoram cu un cui si cu un lacat de alama “seagul” chinezesc, si, seara de seara cojeam din invelisul cablului cate putin pana cand, dupa o saptamana, aveam cate 10 metri de conductoare electrice de cupru din fiecare culoare, erau rosu, verde, albastru, maro si galben plus verde pentru impamantare
Desi fabrica era plina de “artefacte” ramase de izbeliste in urma privatizarii totusi era foarte greu sa le scoti pe poarta pentru ca la fiecare iesire din tura veghea “ginecologul”, asa il poreclisem generic pe portarul din orice tura care ne ruga sa desfacem fermoarul gentii cu care ne caram sufertasul cu mancare si cu un gest foarte teatral, pentru a putea fi inregistrat de camere de supraveghere ca isi face datoria, baga mana in geanta si cotrobaia putin. apoi ne palpa pe corp si pe picioare si ne lasa sa plecam, nu inainte de a privi satisfacut inapoi spre camerele video.
Pentru ca nu mai puteam tine prea mult in vestiar cablurile m-am interesat cand e de tura nea Niculaie, era un portar mai de treaba pe care l-am dresat sa nu ma mai pipaie, ii ziceam mereu la inceput :” ai bre nea Niculaie, s-au terminat femeile de ai ajuns sa pipai barbati? Asa ca de fiecare cand era de tura in timp ce imi facea testul Papaniculaie cautand in geanta furaciuni imaginare eu zambeam si ii ziceam: ” nea Niculaie, sa stii ca nici azi nu mi-au crescut ţâte si nici n-am mai fost la femei de mult, hai sa sarim peste pipait” si ma lasa sa trec pipaindu-ma la 5 centimetri de corp doar de dragul camerelor video.
A venit ziua in care ginecologul Papaniculaie era de tura, am legat manuchiul de cabluri de cupru de o teava din centrala, m-am lasat la bustul gol si cu gratia unei balerine din lacul lebedelor am incaput sa imi bobinez cablurile strans in jurul corpului, de la subrat si pana la buric apoi mi-am luat camasa pe mine si geaca si am asteptat la tabloul de comanda sa se faca ora de plecare.
Pentru ca intr-o centrala termica e destul de cald a inceput sa ma ia cu transpiratii, cu valuri de caldura, cablurile ma strangeau parca din ce in ce mai tare, deja incepusera sa soseasca colegi din tura de zi asa ca nu mai aveam nicio sansa sa anulez decolarea cablurilor. Ma infasurasem destul de strans si incepusem sa imi simt in tot corpul fiecare bataie de inima, tamplele imi zvacneau si picioarele incepusera sa imi amorteasca, nu puteam sta jos din cauza stransorii, imediat ce s-a facut ora de plecare am tulit-o spre poarta.
Eu nu am furat niciodata nimic, era prima oara cand incercam sa subtilizez ceva, daca m-ar fi prins era caz penal, furt calificat si probabil ca daca nu ajungeam culegator de sapun in puscarie ajungeam sigur ciorna. Ciorna e ala pe care se fac tatuaje de teste pentru calibrarea masinii de tatuat inainte de a-i tatua interlopului burtos “te iubesc mary, iesti iubirea mea”
Am ajus la poarta plin de transpiratii, inima imi batea cu putere, imi era foarte frica sa nu ma prinda mai ales ca tata era cunoscut in uzina, lucra de peste 30 de ani si daca s-ar fi aflat furaciune, pe langa reprosul ca nu ma insor pentru a avea mostenitori mi-ar fi reprosat si ca i-am distrus cariera si imaginea de erou al muncii socialiste.
Am ajuns la nea Niculaie, mi-a verificat geanta, a mimat pipairea si parea ca totul merge brici cand ma intreaba: ” auzi tata, da tu te-ai mai ingrasat?”. Ca sa ii intelegeti uimirea eu pe vremea aia aveam o iubita de 17 ani care tocmai ce descoperise ca pe langa invatat pentru teze si crosetat macrameuri mai exista o placere la fel de intensa, sexul!
Si pentru ca nu ii spusese nimeni ca sexul e o resursa regenerabila ma calarea zi de zi ca disperata,noapte de noapte nu avea cum, eram pilot la centrala. Pentru ca mama m-a invatat sa fiu un copil cu mult bun simt nu o puteam refuza asa ca dupa luni de zile de nesomn la centrala termica, cu girofarul rosu in ochi si goarna ORL-istica in timpane , sex salbatic cu bice si strigaturi ajunsesem un ogar pricajit, aveam 176 inaltime si 56 de kilograme, privirea imi era pierduta, faceam des caderi de calciu si nu mai aveam pofta de mancare deloc.
La controlul Papaniculaie mi-au iesit rezultate negative, dupa ce i-am raspuns ca mi-e frig si mi-am luat mai multe haine a inteles ca asta e motivul pentru care par mai gras, luat-o usor spre statia de tramvai dar ma curgeau toate transpiratiile si imi era frica sa nu fac un atac de panica, imi era foarte sete si as fi vrut sa stau jos insa nu aveam nici unde si nici cum.
Pentru ca nu aveau apa plata la chiscul din statie mi-am luat un sprite de 1 litru pe care l-am baut pe nerasuflate insa in foarte scurt timp am descoperit ca a fost greseala vietii mele, de la gazele din suc burta a inceput sa mi se umfle si pentru ca eram mumificat in cablurile de cupru colorate nu mai puteam sa respir cum trebuie, ma lua cu frisoane de frica, transpiratii reci simteam pe spate si imi venea sa lesin la fiecare 5 secunde.
Am uitat si de controlori si de bilet si m-am urcat in tramvai cu un singur vis, sa ajung mai repede acasa, sa fac pirueta inversa din lacul lebedelor a carui udatura o simteam din plin pe spate, pe haine, eram lac de transpiratie peste tot.
Nu am putut sa ma asez pe scaun si ca sa nu lesin m-am gandit ca poate daca imi concentrez atentia asupra altui detaliu decat al respiratiei mele din ce in ce mai greoaie poate reusesc sa trec mai usor peste suferinta, mi-am mutat privirea spre ţâtele unei pustoaice care uitase sa isi ia sutienul pe sub tricoul mulat iar afara era destul de racoare si asta se vedea din plin pe pieptul ei ce devenise o Romica Jurca ce anunta din sfarcuri cat de frig e afara.
Imi fixasem privirea fix pe cele doua sfarcuri ce semanau cu potentiometrele de reglat avansul diagramei de la panoul de comanda al cazanboeingului si la fiecare zgaltaire a tramvaiului incercam sa ma mentin pe culoarul de zbor dintre ochii mei si sanii ei frigurosi.
Nu stiu cum s-a intamplat dar ori de la bataile inimii mult mai dese, ori de la tensiunea arteriala crescuta data de stransoarea cablurilor colorate, ori de la sfarcurile curioase ce voiau sa iasa afara prin tricou cert este ca am inceput sa simt ca mi se intampla acel ceva ce mi se intampla ori de cate ori iubita mea de 17 ani ma mangaia pe spate, ma saruta pe gat si imi spunea la ureche ca ma doreste mai mult ca pe o fituica cu subiectele de la admitere. Tot iubita de 17 ani ma implorase in genuchi sa imi las barba mare ca “arat mult mai sexy”, aratam ca un arabete slabanog si cocosat.
Daca in mod normal era motiv de bucurie acum nu prea era pentru ca excitarea imi crescuse si mai tare ritmul cardiac, simteam ca din moment in moment o sa pic, ma lua cu lesin iar privirea imi era din ce in ce mai incetosata, asteptam sa vina statia undde trebuia sa cobor cand dintr-o data tramvaiul a oprit intre statii si s-au urcat controlorii, erau trei, imbracati in uniforme albastre, eu stateam in spatele tramvaiului si ii vedeam cum se apropie de mine, cablurile ma strangeau din ce in ce mai tare, ma scarpinam panicat pe barba deasa, cand controlorii au ajuns la mine si m-au intrebat “biletele la control va rog” am cedat presiunii, picioarele mi s-au inmuiat si am lesinat, m-am prelins ca mierea groasa de rapita din borcan pe langa geamul tramvaiului, am cazut pe spate si m-am lovit la cap.
Dupa 5 secunde mi-am revenit, eram intins pe spate si incercam sa respir dar parca aerul nu imi ajungea, niste babe grase imi dadeau palme pe barba orientala si puţeau a aroma “holistica”, e mirosul ala de mancare de impute holul blocului cand gatesc babele cu usa deschisa, o cretinoida isterica striga ” moareeeee, moareeeee, are cineva un chibrit si o lumanare la el?”, romania e singura tara unde moartea cu lumanare e mai importanta decat sunatul la 112
Unul din controlori a luat atitudine, a inceput sa strige la babe sa elibereze zona si lasandu-se pe vine m-a batut usor cu palma pe obrazul barbaos si m-a intrebat: “esti roman? intelegi ce iti zic?”, lesinat de sexul salbatic cu iubita eleva, ametit de la lovitura cu capul de dusumeaua tramvaiului, strans de cablurile colorate de torace si lesinat de la lipsa de calciu nu am putut sa spun mai nimic, am horcait ceva acolo intr-o limba care nu parea romana si am aratat cu mana disperat spre piept in speranta ca cineva ma ajuta sa ma eliberez , respiram din ce in ce mai greu.
Controlorii mi-au desfacut geaca destul de greu in timp ce babele facute cerc isi spuneam” ie arab de lucreaza la brutaria aia de la Ozana cred, ie amarati saracii, ii tine pa 5 milioane de lei, controlorul cand mi-a desfacut camasa si mi-a vazut firele colorate infasurate in jurul corpului s-a ridicat brusc in picioare si a inceput sa strige ca istericul” opriti tramvaiuuuuul, e un arab cu o bombaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!. atentaaattttttt!, toate babele au inceput sa oracaie, vatmanul a oprit tramvaiul intre statii, a deschis usa, toti cei din tramvai s-au napustit afara si au inceput sa fuga ca sobolanii la incendiu in toate directiile.
Cu greu m-am ridicat, la auzul ca e un arab cu o bomba si vazandu-i cat de tare fugeau am capatat puteri, m-am dat jos din tramvai si am inceput si eu sa fug cu ultimele picaturi de energie spre ei sa ma salvez, ei tipau si mai tare, unul striga “politiiiiiaaaaaa, sa faca cineva cevaaaaaa”, eu alergam catre ei pentru ca voiam dupa ce trecea faza cu atentatul sa ma ajute sa imi desfac cablul de pe corp le tot strigam: “nu mai fugiti de mine,ajutati-ma va rog sa dau astea jos dupa mineeeee” , o graseta spre care ma indreptam urla cu spume la gura” mamaaaa, am copii acasa de varsta ta, ce ti-am facut mamicaaaaaaa?” “politiiiaaaaaa”
Pentru ca era clar ca nimeni nu voia sa ma ajute am fugit la ce mai apropiat taxi, l-am luat pana la vatra luminoasa unde locuiam, mi-am desfacut cablurile de pe corp si m-am aruncat epuizat pe pat.
Si cum stateam intins, lesinat, epuizat si incercand sa imi recapat ritmul respiratiei de dinainte de dansul din lacul lebedelor mi-am vazut fata barboasa in oglinda de pe peretele opus si mormanul de cabluri colorate aruncate de-a valama pe covor. Dupa care am facut legatura cu povestea din tramvai si cu teroristul arab si m-am pus pe un ras cum nu am mai ras in viata mea
Si am tot ras multe zile dupa aia pana m-au dat afara de la serviciu pentru ca radeam ca istericul zeci de minute ori de cate ori vedeam cabluri de curent colorate sau trebuia sa conectez vreun contactor electric sau motor. tot asta e motivul pentru care de peste 10 ani nu mai am televizor si nici nu ii simt lipsa , au venit aia de la cab lu sa imi traga televiziune si am lesinat de ras, s-au lipsit si au plecat uitandu-se chioras iar unul i-a zis celuilalt in timp ce coborau scarile: “io cred ca e d-ala de se drogheaza”
Acesta este un experiment din Redescopera Romania. Toate povestile le puteti vedea aici. Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.
